APA VIETII : daca este adevarat ca soarta noastra este scrisa in numele pe care il purtam, whisky-ul nu putea avea un nume mai potrivit. Celtii foloseau aceasta bautura intaritoare pentru a infrunta zilele lungi de iarna iar in Statele Unite, in timpul Prohibitiei, unor distilerii le-a fost recunoscut dreptul de a continua productia bauturii distilate in scopuri terapeutice. Printre altele, whisky-ul se extrage din cereale, element de alimentatie care creste cam peste tot.

Este insa adevarat si ca whisky-ul a fost si inca este victima unor stereotipuri: a fost nevoie sa treaca multa vreme pentru ca aceasta bautura sa nu mai fie asociata cu excese si vicii sau cu bataile din filmele western. Reaparitia distileriilor in ultimile decenii se datoreaza unui interes renascut pentru whisky-ul de calitate, din partea consumatorilor, care i-a redat pozitia de frunte intre bauturile distilate.

   Origini

   Este greu de precizat o data precisa a primei distilari a whisky-ului,deoarece insusi procesul de distilare nu are radacini clare .

   Arta antica a distilarii se naste in India - se pare - in jurul anului 7000 i.Ch, folosind principiul diferitei temperaturi de fierbere a lichidelor. Procesul de distilare consta in extragerea substantelor specifice din amestecuri complexe prin intermediul evaporarii: vaporii obtinuti trebuie apoi raciti intr-un condensator pentru a se intoarce la starea lichida in recipientul de recoltare. Aplicata initial in domeniul medical si religios, tehnica distilarii s-a perfectionat de-a lungul secolelor, gasindu-si folosinta in multe domenii. Dupa ce s-a raspandit in China, arta distilarii ajunge in bazinul Marii Mediterane: primele urme ale acestei tehnicicare dateaza din jurul anului 4000 i.Ch. au fost gasite in Egipt ( substante de mumificare ). Arabii au perfectionat tehnicile, combinandu-le cu studiile de alchimie si au definitivat metoda distilarii asa cum o cunoastem astazi. Esenta magica careia i se atribuia proprietatea de a conduce la dominarea materiei nu a fost niciodata descoperita. In schimb, din experimentele lor, alchimistii au descoperit o energizanta "apa de foc", considerata un panaceu pentru toate bolile, si din care par sa provina bauturile distilate de astazi .

Whisky sau Whiskey

   Disputa asupra paternitatii whisky-ului este una care din timpuri imemoriale implica doua tari: Irlanda si Scotia. In urma caderii Imperiului Roman de Apus ( 476 d.Ch. ), Irlanda a devenit refugiu pentru multi credinciosi crestini care si-au raspandit cunostintele in domeniul distilarii. Abatiile si Manastirile au capatat un rol important in dezvoltarea acestei tehnici, parte integrata din activitatea agricola a monahilor, care supuneau fermentarii surplusul de cereale pentru a obtine bautura . Tehnicile au fost perfectionate in urma contactelor cu civilizatia araba ( cruciadele ), pentru productia de uisge (sau uisce) beatha (in galica , "apa vietii") , care va deveni in curand un partener discret, dar de nedespartit al lungilor nopti Irlandeze . In 1172, cand armatele care il urmau pe Henric al 2 lea al Angliei au invadat Irlanda, bautura locala a fost descoperita si apreciata de catre invadatori. Avand in vedere dificultatile de pronuntare a numelui acesta a fost scalcit si a devenit uisce , uiskie sau chiar ushky , pentru a ajunge in sfarsit "Whisky " in Scotia si "Whiskey" in Irlanda. Nu exista insa adevarate dovezi documentare pentru aceasta varianta si deci putem urmari si ceea ce sustin scotienii . Acestia considera ca precursorul scotch-ului a fost o bere cu gust de iarba-neagra produsa din orz maltat. (marturii 2000 ani i.Ch.). Aceasta bere ( produsa si astazi de catre unii mici producatori scotieni ) avea un continut alcoolic scazut si nu foarte stabil. In urma descoperirii alambicurilor aduse din Irlanda s-a descoperit ca, datorita acestui instrument, era posibila obtinerea unei bauturi alcoolice stabile si whisky-ul facut in casa a devenit parte din cultura galica.

   Primul document care atesta o bautura alcoolica distilata din orz dateaza din 1494; este vorba despre Registrul Regilor Scotieni in care este notata o cantitate de 8 boll ( echivalent 25 kg ) de malt destinate fratelui John Corr , pentru realizarea unei aqua vitae, nume traditional al bauturilor distilate si utilizat ca echivalent al galicului uisge beatha . Si an acest caz , ca si pentru Irlanda, prima referire oficiala a spirtoaselor se leaga de numele unei persoane de cult, evidentiind rolul esential ocupat de Biserica in acest domeniu. In orice caz, originile whisky-ului sunt celtice .